Aşa deci şi prin urmare, ei făceau comerţ pe mare
x
Să vorbim un pic despre grecii antici care, chipurile, aveau o mulţime de oraşe-colonii de-a lungul ţărmului Mării Negre şi făceau comerţ cu vecinii lor. Pentru această activitate, aveau o flotă numeroasă, desigur, şi erau foarte dezvoltaţi în materie de construcţie navală. Dar să vedem cum se face o navă maritimă din lemn, în cazul lor, şi ce materiale sunt necesare. În primul rând avem nevoie de scândură. Şi nu orice fel de scândură, dar una bine şlefuită şi cu dimensiuni precise. Pentru asta avem nevoie, desigur, de nişte instrumente, cum ar fi un ferestrău, măcar. După cum ne învaţă istoria oficială, grecii antici trăiau încă în Epoca de fier. Fabricarea unui ferăstrău din fier, cu care să fii în stare să tai dintr-un buştean nişte scânduri destul de lungi şi foarte netede, era, cred, destul de problematic în acea perioadă sau chiar imposibil. Mie aşa mi se pare. În plus, scândura trebuie să fie nu numai dreaptă dar şi să fie cumva rindeluită la margine ca să se potrivească între ele. Acum să vedem dacă e posibil de produs un ferestrău din fier cu ciocanul şi nicovala. Adică, cu alte cuvinte, metalurgia laminată încă nu a fost descoperită şi nici oţelul. Chiar dacă făceai un ferestrău turnând fierul într-o matriţă săpată într-o bucată de marmură, ce fel de zimţi îţi ieşeau şi cam câte ore îţi trebuiau ca să tai, de pildă, trei metri de scândură cu un astfel de instrument? Şi cât de flexibil era, ca să nu să se rupă? Ar mai fi o mulţime de întrebări, dar să ne rezumăm la astea.
Altă discuţie ar fi cât de mari erau aceste vase maritime, ca să fie rentabile pentru comerţ. Să presupunem că merge o navă grecească până în Egipt să cumpere nişte grâu. Pe lângă mâncare şi apă pentru echipaj şi sclavii care trăgeau la ramă, cât loc mai rămânea şi pentru marfă?
Încă o chestiune, care mă interesează, cât de sigure erau aceste deplasări? Câte vase maritime ajungeau la destinaţie? Pe Marea Neagră şi cea Mediterană sunt furtuni destul de violente. Şi dacă din 10 nave ajungeau numai 7, atunci ce rentabilitate este asta? Dar să lăsăm de la noi şi să presupunem că procentul era mai mare. Cu toate că în povestea cu Troia, se spune că din toţi cuceritorii oraşului s-a întors acasă numai Ulise. Pe lângă furtuni mai erau şi alte primejdii. Piraţii sau concurenţii din alte state, de pildă. Se mai întâmplau şi zile mai noroase şi nu puteai să vezi Steaua Polară ca să te orientezi. Şi rătăceai aşa prin Marea Neagră săptămâni până se termina apa potabilă...
Şi încă ceva. Ce fel de comerţ făceau locuitorii Atenei cu locuitorii, să zicem, Tomisului? Aduceau din Atena măsline şi le schimbau cu vinul din Dobrogea? Parcă ei n-aveau destul vin la ei. Sau nişte brânză de capră? Şi capre erau destule la ei acasă. Nu cred că atunci se inventase sistemul diviziunii muncii. Orice s-ar fi produs în Dobrogea se putea produce şi în Pelopones.
Şi încă ceva. Ce fel de comerţ făceau locuitorii Atenei cu locuitorii, să zicem, Tomisului? Aduceau din Atena măsline şi le schimbau cu vinul din Dobrogea? Parcă ei n-aveau destul vin la ei. Sau nişte brânză de capră? Şi capre erau destule la ei acasă. Nu cred că atunci se inventase sistemul diviziunii muncii. Orice s-ar fi produs în Dobrogea se putea produce şi în Pelopones.
Pentru astăzi ajunge. Revenim.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu