Gillette - un bărbierit perfect
Când, după luni de
navigare pe noua rută spre India, "Santa Maria" a acostat lângă o
insulă necunoscută, Cristofor s-a scărpinat în barba sa lungă şi încâlcită,
bucurându-se că în sfârşit va avea parte de o baie cu apă nesărată. Cu aceste
gânduri, a dat câteva ordine scurte, şi echipa sa, la fel de nerăbdătoare ca şi
el, s-a grăbit să coboare bărcile pe apă. După câteva zeci de minute, Cristofor
a păşit pe noul pământ şi a început să urce spre o pădure care se zărea în vârful unul deluşor, sperând să găsească acolo un izvor de apă limpede şi
dulce. Apropiindu-se tot mai mult de pădure, a avut de odată o senzaţie
neplăcută că este privit de cineva. Uitându-se mai atent, văzu că de după
copaci mai multe perechi de ochi îi măsoară atent pe noii veniţi. El,
ştiindu-se în afara pericolului, dat fiind că erau înarmaţi cu cele mai noi
arme fabricate de spanioli, le făcu cu mâna să iasă la lumină, fiindcă nu le va
face nici un rău. Încet, încet aborigenii au început să iasă unul câte unul.
Erau şi femei cu copii în braţe, şi bătrâni, tineri. Cristofor se uită la ei cu
oarecare neînţelegere. Nu erau indienii pe care în aştepta să-i vadă. Erau cam
dezbrăcaţi, slabi şi cu pene pe cap. Dar ceva nu se lega. La un moment dat
înţelese. Toţi bărbaţii, tineri şi bătrâni, erau proaspăt bărbieriţi. Nici unul
nu purta barbă. "De unde, naiba, au ăştia lame de ras? În regatul lui
Isabela, ca să te bărbiereşti mai acătării, trebuie să mergi tocmai la Sevilla.
La Figaro. Altfel te chinui o oră cu cuţitul să te razi şi rămâi şi cu o
mulţime de răni pe faţă, că îţi este ruşine să ieşi în stradă."
Cam aşa, mai în glumă mai în serios, îmi închipui eu prima
întâlnire dintre europeni şi indigeni.
Întrebarea despre
bărbierit este mai serioasă decât pare la prima vedere. După cum se ştie,
grecii şi romanii le spuneau barbari la toate popoarele care nu făceau parte
din civilizaţia lor. Iar apelativul "barbar" vine (se pare) de la
latinescul "barba", adică barbă. Cu alte cuvine, istoricii vor să ne
spună că numai grecii şi romanii se bărbiereau, pe când ceilalţi, aşa zişii
sălbatici, nu aveau cum s-o facă. Parţial e corect. Numai că, cum o făceau
civilizaţii de greci şi romani nu se ştie. La nivelul dezvoltării metalurgiei
din acea perioadă (epoca de fier), nu e era posibil să obţii nişte briciuri
(sau ceva asemănător) cu care să poţi, zilnic sau la câteva zile, să-ţi dai jos
ţepele faciale. Acuma, adepţii IO (istoriei oficiale) vor spune că anticii ştiau
nişte secrete care au fost pierdute în timp. Cu ajutorul
acestor secrete ei puteau să facă multe lucruri: să ridice
temple, piramide, să construiască corăbii, teatre etc. Pe lângă astea, un
oarecare brici sau lamă de ras era un fleac. Ce mare lucru. Să fie chiar aşa?
Cum construiau ei templele, corăbiile şi altele vom vorbi poate cu altă ocazie.
Dar cu briciul e mai dificil decât se pare. Îmi amintesc ce lucru complicat
era, pe timpurile "antecapitaliste", să găseşti o lamă de calitate.
Altfel era un chin să te razi. Poate anticii aveau un obraz cu mult mai gros
decât îl avem noi, trăitori în secolele XX şi XXI, de se puteau rade cu un
cuţit de fier? Cine ştie, poate fi o explicaţie.
Sau, dacă ne întoarcem la indienii americani, cineva va obiecta că aborigenii erau toţi spâni. Ar fi o variantă. Să vedem, atunci, cum stau lucrurile printre urmaşii lor actuali. Iată, de exemplu, Taylor Lauther, un actor care are rădăcini indigene.
După cum se vede, nu pare deloc spân. Ba din contra. În lumea occidentală, la ora actuală, barba e chiar bine primită în societate. Ceea ce nu se poate spune despre "moda" din pădurile amazoniene.
După cum vedem, domnii din imagine nu numai că sunt bine bărbieriţi dar şi tunşi "cazon". Nişte haine nu prea îşi pot face, dar, în shimb, foarfece şi lame de ras au îndeajuns.
Sau, dacă ne întoarcem la indienii americani, cineva va obiecta că aborigenii erau toţi spâni. Ar fi o variantă. Să vedem, atunci, cum stau lucrurile printre urmaşii lor actuali. Iată, de exemplu, Taylor Lauther, un actor care are rădăcini indigene.
După cum se vede, nu pare deloc spân. Ba din contra. În lumea occidentală, la ora actuală, barba e chiar bine primită în societate. Ceea ce nu se poate spune despre "moda" din pădurile amazoniene.
După cum vedem, domnii din imagine nu numai că sunt bine bărbieriţi dar şi tunşi "cazon". Nişte haine nu prea îşi pot face, dar, în shimb, foarfece şi lame de ras au îndeajuns.




Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu